Deci asa arata ziarele iesene...

S-a incheiat sondajul, e timpul asadar sa trag niste concluzii. Mai intai, numarul relativ mic de votanti ma face sa cred ca ori am prea multi cititori din afara Iasului, ori iesenii nu dau doi bani pe cum arata ziarele lor. Sau, poate mai plauzibil, putini din cititorii pe net cumpara ziare, ca sa stie ce fata au.
In fine, sa trecem la subiectul propriu-zis. De remarcat mai intai ca Monitorul si Evenimentul n-au primit absolut nici un vot. Nasol, mai ales pentru Evenimentul, care numai de lipsa de notorietate nu se poate plange. Practic la fel cu Buna Ziua Iasi (sa fi fost schimbarea de nume petrecuta prea recent?) si Iasi Plus (aici ma abtin, n-am reusit sa pun mana pe nici un exemplar, traiasca difuzarea!). Cat despre 24 de ore, am sa-mi permit sa pun cele doua voturi din dreptul ziarului drept un semn de profund simt al umorului din partea votantilor.
Trecand acum in partea a doua, ma nedumereste numarul mic de voturi primit de Lumina si am sa-l pun pe seama lipsei de notorietate, pentru ca, dupa gustul meu, au un layout bunut tinand cont de publicul-tinta. Apoi, in aceeasi categorie a designului curatel se afla, dupa cum era de asteptat, 7 est, Ieseanul, Flacara Iasului si Jurnalul de Est (in ordine alfabetica). Nici unul nu sparge avioane (s-ar fi vazut, de altfel, la vot), nici unul nu-i chiar penibil. Pacat de Ieseanul, ca a cheltuit trustul MediaPro o groaza de bani pe design-ul ala, bani care nu se justifica de nici o culoare.
In fine, Ziarul de Iasi are cele mai multe voturi, dar aici notorietatea a avut un cuvant greu de spus. In fond vorbim de un design vechi de 6 ani, facut pe genunchi in plina batalie a francizei, cu o gramada de elemente de tabloid intr-un ziar care se vrea (si este) quality.
Concluzia? Una singura. 34% dintre votanti au spus ca nicio publicatie ieseana nu arata bine. Iar liderul, Ziarul de Iasi, a obtinut doar 14%. Sigur, sondajelul meu n-are nicio valoare sociologica, si totusi...

Orange County Choppers merge tot pe HP. Si viceversa

Ati vazut vreodata serialul de pe Discovery cu familia de trazniti care face niste motociclete de-ti taie rasuflarea? Tineti minte ca au facut un chopper si pentru Hewlett Packard? Ei bine, parteneriatul lor continua si firma de la langa New York sta langa DreamWorks in reclamele HP pentru workstations.

Carti in tiraje mici pe banda rulanta

Sa presupunem ca aveti cateva digitale alb-negru (sa zicem 4) si faceti carti in tiraje mici. Nu-i asa ca finisarea e un chin? O gramada de oameni care trebuie sa manevreze o gramada de scule, nu? Stiu, ca am trecut prin asta. Asa ca poate va intereseaza sa aflati ca exista o masina minunata, facuta de nemtii de la DGR Graphic care preia marfa de la alea 4 printere, o bate bine, o frezeaza, incleiaza pe cotor si pe laterale, preia coperta (si, culmea, stie ce coperta trebuie la fiecare bloc de carte, printr-un sistem de camere si coduri de bare), basca se autoajusteaza automat in functie de grosimea cotorului. Si toate astea la o viteza ce poate ajunge la 2000 de carti pe ora, si nu prea coboara sub 700, chiar daca are de-a face cu tiraje minuscule. Si tot aceeasi firma iti mai da si o ghilotina in trei cutite, la fel de automatizata, deci dedicata tot tirajelor de „book-on-demand“.

Sfarsitul tiparului e departe tare

„Pentru acest an, majoritatea editurilor estimeaza o crestere a pietei din Romania cu 20-25%, datorita cresterii cererii de carte si a schimbarii comportamentului de consum al clientilor“. Piata despre care-i vorba in articolul din „Business Standard“ este de 100 milioane de euro.
Asa ca, dragi vizionari gen Steve Balmer, mai usor cu previziunile pe scari. Nu de alta, dar toate proorocirile gen „hartia a murit, traiasca e-book!“ si asa ma departe imi aduc aminte de alti clarvazatori care spuneau ca in 2000 vom manca numai pilule de friptura si pastile de salata. Cica nu.

O fi Orwell, o fi Kafka?

Carevasazica, Funar si Ghise citesc la batranete doua carti si se trezesc sa amendeze Legea audiovizualului, in sensul in care institutiile de presa care cad sub incidenta respectivei legi trebuie sa difuzeze 50% stiri pozitive si 50% stiri negative. Iar senatorii sunt suficient de stupizi sa voteze aberatia asta. Si nu oricum, ci in unanimitate.
Asta ne dovedeste nu numai ca avem niste senatori minunati (toti!), dar si, din nou!, ca avem o Constitutie de doi lei, fiindca initiativa fusese respinsa de Camera Deputatilor si a primit aviz negativ de la Comisiile de specialitate, dar daca Senatul e in cazul asta Camera decizionala... In contextul asta, nici nu mai conteaza ca s-au impotrivit stupidei idei atat Guvernul, cat si CNA.
Ca sa fie nebunia completa, mai ramane sa aud deseara la Gadea ca, de fapt, e o miscare dibace pentru ca Basescu sa respinga ineptia si sa se impace cu presa.
Asta ce fel de stire o fi, pozitiva sau negativa?

Epson Stylus Photo R1900

De-a lungul timpului, am fost rugat de suficient de multa lume sa recomand o imprimanta, cat sa ajung la concluzia ca n-ar fi rau sa fac treaba asta pe blog, ca sa poata profita cat mai multi. Tema de azi fiind „un jet de cerneala A3+, foarte bun dar cat mai ieftin“ (fireste), aleasa e cea din titlu. De ce?
Mai intai, cerneluri pigment (deci mai mare rezistenta a printurilor in timp) in 8 cartuse (C, M, Y, doua K, pentru lucios, respectiv mat, la care se adauga rosu, portocaliu si un gloss optimizer). Dupa aceea, posibilitatea de a tipari pe o gramada de hartii si cartoane (inclusiv luster si canvas), care pot fi in coli sau in rola (latime de 33 cm). Print borderless pana la 33x112 cm (din rola). Da, poate si CD sau DVD. Are si management de culoare, cu ICC-uri. Pretul? In jur de 22 milioane. Absolut excelent pentru ceea ce ofera.
Voturi contra? Pretul pe pagina tiparita va fi sensibil mai mare decat la imprimantele high-end (dar asta se stie, daca vreti sa tipariti mult, orientati-va spre imprimantele al caror pret incepe de pe la 50-60 de milioane, la aceleasi dimensiuni de print), cam slabut tiparul alb-negru, calitate usor mai slaba pe mat decat pe lucios. A, si evident ca driverul este cam tampit, ca la orice Epson.
In concluzie, daca vreti sa tipariti, din cand in cand, poze mari, lucioase, la o calitate absolut impresionanta, in mod sigur Epson R1900 e alegerea.

Jos imunitatea parlamentara!

Da, sustin campania „Eliminarea imunitatii parlamentare“. Da, sunt de acord ca imunitatea parlamentara trebuie redusa doar la activitatatea politica a impricinatilor. Daca sunteti si voi de acord, semnati aici.

Motozine ZN5, adica telefonul cu camera de 5 MP

A aparut un nou telefon mobil + camera foto, nascut din colaborarea producatorilor Motorola si Kodak. Se numeste Motozine ZN5 si are o groaza de dotari. Sa le luam pe rand.
In primul rand, camera foto de 5 megapixeli va fi dotata cu un blitz cu xenon si autofocus, si va putea face fotografii in mod panoramic sau multi-shot. Ecranul telefonului va avea 2.4″, cu o rezolutie de 320×240 pixeli si posibilitatea de a afisa 262.000 de culori (se putea si mai bine)
Telefonul are memorie interna de 350 Mb, care se poate extinde cu un card de memorie (inca nu se stie de care). Pozele facute se pot incarca direct de pe telefon pe internet prin intermediul WiFi (802.11b/g) sau Bluetooth cu A2DP.
Telefonul va mai fi dotat cu radio FM, Windows Media Player 11 pentru redare audio si video, inregistrare video la 15 fps (din nou, se putea si mai bine), jack audio de 3.5 mm, iesire TV si imprimare directa prin Bluetooth.
Dimensiunile ZN5 sunt 118×50.5×12~16mm (HxWxD), cu o greutate de 114 grame. Telefonul va suporta GSM quad-band, EDGE, GPRS, dar nu si 3G. Conform Motorola, bateria va oferi pana la 349 - 574 de minute de convorbiri, iar standby-ul de la 310 pana la 579 minute (da, stiu ca sunt niste cifre cam ciudate, asa ca recomand oricui vrea sa le verifice, sau pur si simplu vrea mai multe detalii, pagina producatorului)
Telefonul va fi disponibil in China din luna viitoare, iar in restul lumii mai tarziu, dar inainte de sfarsitul anului. Pretul inca nu a fost comunicat oficial, dar se pare ca va fi in jur de $500.

PDF numai bun de tipar facut din Quark

Una dintre cele mai frecvente intrebari care mi s-au pus in ultimii zece ani a fost „cum fac un pdf bun de trimis la tipar?“ Asa ca ma bucur ca am gasit filmuletul de mai sus care, desi lung, raspunde bine la majoritatea intrebarilor. Tin doar sa intaresc ideea povestitorului ca in mod normal tipografia ar trebui sa-ti trimita fisierul de preferinte pentru Distiller si sa mai precizez (el a sarit repede peste) ca trebuie sa verificati ca „OPI active“ sa fie dezactivat (activati tot ce tine de OPI doar daca aveti un workflow setat asa, dar asta e mai degraba exceptia, nicidecum regula, cum pare Quark sa creada). Si da, nu faceti PDF pentru tipar direct din Quark, treceti prin Distiller, ca e mult mai bine asa. Cel putin pana ne dam seama daca Quark 8 a rezolvat problema asta sau nu.
A, iar la bleed lasati intotdeauna 5 mm. Tipografiile noastre au utilaje mai vechi decat ale lor.

$400.000 pentru designeri

MTV, in colaborare cu HP, a anuntat un concurs pentru designeri, al carui mare premiu este de $400.000. Pot participa toti cei care au tangente cu grafica digitala (animatie, web, print, film, mixaje sonore etc.), cu conditia sa aiba peste 18 ani. Vor fi 16 participanti selectionati din toata lumea, care vor fi dusi la New York, pe 18 iulie, pe banii organizatorilor, si filmati 30 de zile in cadrul noului reality show MTV intitulat "Engine room". Echipa de 4 care va castiga va primi cei $400.000, iar alte produse HP vor fi adaugate ca premii (in fine, daca te gandesti cam ce perspective ti se pot deschide dupa un asemenea show, s-ar putea ca premiile sa reprezinte pana la urma banii de tigari). Daca va intereseaza, inscrieri si alte amanunte aici.

Viitorul revistelor?

HP a lansat un nou sistem, denumit MagCloud, adresat oricui are o conexiune Internet si poate realiza un fisier PDF. Cum functioneaza? Doritorul face un upload al PDF-ului si de restul (tipar, abonamente, mailing etc.) se ocupa ei. Anunta ca, in faza beta, expedierea se poate face doar pe teritoriul Statelor Unite, ceea ce ne permite sa visam ca, aceasta faza odata depasita, va intra poate si Romania pe teritoriul acoperit (desi, iaca, doritorii ar putea deja face reviste pentru diaspora). A, e gratis, pentru ca nu tiparesc decat daca exista cereri explicite. Si, fireste, tiparul se va face pe masini Indigo (full color, hartie de 130 g/mp, capsare). Web-to-print exista!

Steve Ballmer iar spune tampenii

Asta e cu vizionarii astia autoproclamati, din cand in cand simt nevoia sa-si dea cu parerea in legatura cu niste treburi la care nu se pricep deloc. Asa a facut si seful Microsoft, Steve Ballmer, care s-a trezit ca proasta-n baie sa declare in „Washington Post“ ca, in 8 pana la 14 ani, toata media scrisa (ziare, reviste etc) va fi distribuita doar in forma digitala. Moartea tipografiei, ce mai! Cum naiba de s-au facut la drupa 2008 vanzari de 10 miliarde de euro? Or fi niste tampiti, mai stii?
Da-n fine, domnul Balmer a mai declarat si ca Vista e un sistem de operare exceptional si ca numai piratarea e motivul pentru care se vinde asa de prost. Daca vreti sa-l vedeti ce optimist era la lansarea maretului rateu, uitati-va la filmuletul de mai sus. Asta, desigur, numai in cazul ca n-aveti ceva mai bun de facut.

Vanzari de peste 10 miliarde de euro la drupa 2008

Da, s-a terminat drupa 2008 si incep sa curga cifrele. Suma totala rezultata din acordurile incheiate (cea declarata de partile implicate) este de $15,4 miliarde, dar comentatorii banuiesc ca, de fapt, ar fi sensibil mai mare. In rest: 1.971 de expozanti din 52 de tari, circa 391.000 vizitatori din 138 de state si aproximativ 3.000 jurnalisti (84 tari).
Urmatoarea editie: 3-16 mai 2012. Desigur, tot la Düsseldorf.

manroland si Sappi stabilesc un nou record

V-am mai povestit despre faptul ca producatorii de masini de tipar offset au inteles ca marea lor provocare este sa micsoreze pe cat posibil timpul de pregatire a masinii intre doua intrari, si am mentionat recordul stabilit de Rapida 106 de la KBA. manroland a ridicat manusa si a pus la munca masina pe care o puteti viziona in poza de mai sus, pe numele ei complet ROLAND 700 DirectDrive press (6 grupuri, schimbare automate a placilor, spalare automata si alte caracteristici interesante, pe care le gasiti povestite aici.) Scopul? Sa determine cate lucrari de 1000 de exemplare tiraj se pot tipari in 24 de ore (ma rog, asta-i versiunea noastra, ei au vrut sa vada cate schimbari complete de placi pot fi facute, in conditiile tirajului mentionat). Rezultatul? 169 de schimbari complete (adica 676 de placi, basca spalari si toate cele). Pe intelesul tuturor, 1000 de coli produse in 8 minute si jumatate, incluzand aici tot: punerea placilor, reglarea caderilor, tirajul propriu-zis, scoaterea placilor si spalare. Da, impresionant!
Din pacate, manroland n-a comunicat nimic despre scula cu care au fost facute placile, daca erau pregatite dinainte sau CTP-ul (asa banui, ca a fost vorba de un Computer-to-Plate) a mers simultan cu masina. In schimb, au tinut sa precizeze ca recordul a fost stabilit impreuna cu binecunoscutul producator de hartie Sappi, fiind folosita hartia lor cu uscare ultrarapida Tempo, in versiunea Tempo Silk de 150 g/mp.

Reclama Pazazz Printing: desteapta si practic moca

Campania a constat intr-un email trimis partenerilor firmei, videoclipul de mai sus, link-uri in FaceBook si LinkedIn si mesaje adresate publicatiilor de profil. Cetateanul din filmulet nu e vreun actor, ci chiar Warren Werbitt, presedinte si CEO la Pazazz Printing. Rezultat: 140.114 vizionari in YouTube (la ora la care scriu) si o intrare in MarketingSherpa’s Viral Marketing Hall of Fame 2008: Top 10 Campaigns & Results Data. Fara agentie, fara nimic. Si fara alte comentarii.

Ziarele gratuite nu merg chiar asa de bine

Am destui prieteni care nu obosesc niciodata sa-mi spuna ca viitorul presei scrise apartine ziarelor gratuite. Si, desigur, incredulitatea mea ii indarjeste (nu zic ca n-o fi asa, ci doar ca e mult prea devreme pentru a putea trage concluzii). N-am sa spun acum toate cauzele care-mi determina rezervele, ci doar sa-i anunt ca, din cele 320 de ziare gratuite, lansate pana acum in intreaga lume, circa 81, reprezentand 25%, au tras deja obloanele. Anii cei mai tristi (se vede si mai sus) au fost 2001-2002 si 2006-2007, iar in prima jumatate a lui 2008 au disparut „doar“ 6. Graficul provine, dupa cum puteti observa, de la Newspaper Innovation, iar stirea completa o gasiti aici. Eu n-am sa mai spun decat ca gazetaria e tot gazetarie si, daca meserie nu e, poti sa-ti faci ziarul si gratuit ca tot degeaba.

Rapida 106 de la KBA stabileste un nou record

Un record inca neomologat, ca sa zic asa, dar care merita povestit. KBA a demonstrat la drupa noul sistem de schimbare automata a placilor (DriveTronic SPC), tiparind 15 coli diferite, intr-un tiraj de 520 exemplare fiecare, in 59 de minute si 36 de secunde. Au fost doar doi operatori (Andreas Ullbrich si Ralf Maskos e numele lor, in caz ca va intereseaza) care au schimbat de 14 ori cate 8 placi, teancurile de intrare si iesire, spaland, bineinteles, cilindrii si cauciucurile. Ma rog, ei mai mult au supravegheat sistemul.
Pentru cine nu cunoaste performantele pe care le are in rest Rapida 106, iata-le, pe scurt: format maxim 740 x 1,060, pana la 8 culori pe o fata sau duplex, 4+4, viteza maxima 18.000 coli pe ora simplex, 15.000 duplex.

HP DreamColor Display revolutioneaza piata monitoarelor LCD

Sa incepem cu putin abc al posibilitatilor de reproducere a culorilor in cazul monitoarelor LCD, mai ales ca, de obicei, producatorii ascund datele de mai jos. Asadar, cele mai raspandite sunt cele pe 6 biti, care pot reproduce, in mod real, 262.000 de culori, iar in mod interlaced 16,2 milioane (e cifra pe care o veti gasi in prospecte, comunicata mandru de departamentele de marketing). Sunt cele mai ieftine si sunt bune doar pentru aplicatii office si pentru gameri, care cad in fund de placere vazand timpii mici de raspuns (au ajuns in general la 2 ms). Urmeaza cele pe 8 biti, mai scumpe (peste 10 milioane cele de 19") le recunoasteti dupa indicatia (cinstita, de data asta) ca au 16,7 milioane de culori iar producatorii recunosc, fara sa roseasca, un timp de raspuns, tot real, de 8, 16, 20 sau chiar 25ms. Mai rar, si numai la producatorii de elita (Eizo, LaCie, NEC etc) puteti gasi, la preturi pe care n-are rost sa le discutam, monitoare de 10, 12 si, foarte rar, chiar 16. Ca sa va faceti o idee, varfurile de gama de la Eizo (seria CG) au acum 12 biti.
Cam asta ar fi situatia in momentul de fata, mult schematizata, pentru ca n-am vorbit nimic, de pilda, despre tehnologia de realizare a panelurilor LCD, care conteaza si ea foarte mult, mai ales in ceea ce priveste posibilitatile de redare a gradelor de negru. Dar despre TN, PVA, S-IPS si altele asemenea va voi povesti, probabil, in curand.
Ei bine, in acest context HP a anuntat ieri realizarea, in colaborare cu DreamWorks Animation, a noilor monitoare HP DreamColor Display, care beneficiaza de o tehnologie de 30 de biti (!), fiind capabile sa reproduca peste 1 miliard de culori. Primul produs din serie, HP DreamColor LP2480xz (il puteti vedea in poza de mai sus), este deja de vanzare, are o diagonala de 24", vine la pachet cu softul capabil sa gestioneze reproducerea (HP DreamColor engine software) si cu un kit de calibrare. Pretul? Un sfert din cel al concurentei (care concurenta?), adica $3.499.
Ok, trecand peste bucuria marketingului de la HP, sa vedem care ar fi motivele noastre de multumire. Pai in primul rand, dupa ani in sir in care timpul de raspuns cat mai mic a parut obsesia producatorilor de monitoare LCD, putem spera ca noul produs HP va da un branci in directia corecta, cea a calitatii reproducerii culorilor. Ori asta va insemna ieftinirea sensibila a monitoarelor pe 8, 10 sau 12 biti, care in scurt timp vor parea depasite si vor avea preturile pe care azi le au amaratele de 6 biti. Iar mai mult de 12 biti, sincer, n-as prea crede ca e nevoie. De altfel, nu cred ca exista multi care sa poata face ochiometric diferenta dintre un monitor de 10 si unul de 12.
Iar daca nu va intereseaza calitatea monitoarelor, tot puteti sa va bucurati: in scurt timp, televizoarele LCD vor fi mai bune si mai ieftine. Dar sigur vor gasi producatorii ceva gadgeturi inutile care sa le mareasca pretul.

QuarkXPress 8 va fi disponibil in doua luni

Asa zice mail-ul pe care l-am primit chiar acuma de la Quark (primul pe tema asta, desi lansarea a avut loc mai demult, dupa cum v-am anuntat deja). Singura noutate ar fi ca au facut si un site special ca sa povesteasca despre noua versiune, site pe care-l puteti admira si in imaginea de mai sus.

La drupa 2008, vanzarile au atins deja 450 milioane euro

Da, 450 de milioane, contorizate la jumatatea targului. Digitalul conduce in clasament, avand ca principali reprezentanti HP si Xerox, dar nici tiparul offset nu o duce prea rau, Goss, Heidelberg, Koenig & Bauer si manroland avand comenzi inca din prima zi. Din punct de vedere al prepress-ului, Agfa conduce deocamdata, anuntand deja vanzarea catorva din noile CTP-uri Avalon VLF si semnand doua mari contracte, pe cate 5 ani, pentru furnizare de placi. Mai multe detalii vom afla, probabil la final.
Alte cifre la jumatatea show-ului? 213,000 vizitatori, 1,971 expozanti, din 52 de tari, pe o suprafata de 175,000 emtri patrati de standuri, fara a mai pune la socoteala cei 104,202 mp ocupati de companiile multinationale.

HP face milioanele usor la drupa 2008

Inca nu s-a facut un clasament al celor mai mari vanzari de la drupa 2008, dar HP este deja un competitor serios la primul loc. Produsul lor nr. 1 il reprezinta, fireste, masinile din familia Indigo. 36, dintre care 7 Indigo 7000 (foto), au fost cumparate de multinationala Consolidated Graphics (care, atentie, avea deja 19!) si inca 7 Indigo 7000 (scuzati repetitia, dar asa a vrut cumparatorul) s-au dus la la italienii de la Pixart. Si drupa 2008 inca nu s-a terminat.

Xerox prezinta mini-revolutia „cured gel ink“

Xerox n-a adus la drupa 2008 doar masini, ci a prezentat si o tehnologie noua, denumita „cured gel ink“. Foarte pe scurt, si schematizand abuziv, ar fi vorba de o cerneala care este lichida in capul de printare si se solidifica pe suprafata care este aplicata. Mai multe detalii, nu numai tehnice, in prezentarea de mai sus, sustinuta de Steve Hoover, vicepresedintele centrului de cercetare Webster al lui Xerox, si in conferinta de presa de la final, unde mai apare si CEO-ul Xerox, Anne Mulcahy. Mai precizez doar ca noua tehnologie este inca in probe, Xerox avand intr-un laborator o rotativa (cu o latime a sulului de 508 mm si o viteza de 133 metri pe minut), care testeaza proaspata inventie. Si desigur ca inventatorii spera ca vor putea mari latimea si viteza.
Bun, lasand deoparte bla-bla-ul inevitabil oricarei lansari, trebuie retinute urmatoarele: Xerox a demonstrat ca noua cerneala prinde foarte bine pe plastic si metal (deci o tinta ar fi flexografia), dar si pe hartie ieftina, netratata, ceea ce vizeaza clar costurile reduse ale rotativelor offset. Impresionant la prima vedere, ramane sa vedem rezultatele finale.
De ce-am zis doar mini-revolutie? Din doua motive. Mai intai, ca orice tehnologie care se afla in laborator, are nevoie sa treaca testul productiei, deci imi pastrez eventualul entuziasm pentru acel moment. Si, in al doilea rand, a mai amenintat Xerox industria tiparului digital cu cernelurile solide (care nici macar nu era tehnologia lor, o achizitionasera la pachet cu Tektronics in ianuarie 2000) si au iesit doar doua imprimante de pus pe birou, dimpreuna cu fratii lor multifunctionali.
Revolutia adevarata „cured gel ink“ mai are un pic de asteptat.

DS Series de la EFI Vutek in actiune

Despre noua masina prezentata de EFI Vutek v-am povestit, inclusiv despre credinta celor de acolo ca vor trimite serigrafia la muzeul tehnicilor de tipar. Puteti acum sa vedeti in actiune o masina din familia DS Series, sa va faceti singuri o impresie.

Primul B2 pe toner din lume

A treia masina digitala care tipareste B2? Da, si inca una pe toner (premiera mondiala!), si nu inkjet precum cele de la Fuji sau Dainippon Screen. E produsa de o firma despre care, sincer, nu auzisem inca nimic, Jadason Enterprises din Hong Kong (deci China), o cheama QPress si, fireste, e cea din poza de mai sus. Printre atatea noutati spectaculoase de la drupa (mai ales cele inkjet) a trecut cumva neobservata la lansare, dar are timp sa recupereze. Ce se poate spune despre ea? 20 de coli pe minut (80 A4), calitatea tiparului e buna, ca si suratele ei n-are duplex automat (dar nu prea conteaza, la a doua trecere tonerul de pe prima fata nu pateste nimic), formatul maxim al hartiei e de 520x740mm, la o oglinda a paginii de 515 x 724 mm, gramajul hartiei poate fi de 64-350 g/mp iar producatorii se mai lauda ca e foarte compacta (ocupa doar 6 mp).
Ok, pana aici nimic deosebit (cu exceptia formatului), de ce ne-ar interesa pe noi masina asta? Pai daca vine din China, evident ca-si sparge concurenta la pret: $350.000 si un click (care include full service) de $0,12 pe coala.
Dar despre cand va fi pusa in vanzare n-au spus inca nimic...

drupa 2008 este inkjet-drupa, spune Frank Romano

V-am vorbit atata despre noutatile digitale, si mai ales cele inkjet, de la drupa 2008, convins fiind ca aceasta este tendinta in print. Am gasit azi conferinta lui Frank Romano, care spune cam acelasi lucru (ce mandru am fost ascultandu-l!), vorbind despre trendurile care exista in industria actuala a tiparului. O conferinta pe ca v-o recomand cu caldura.

Goss sparge barierele

Sa-mi fie rusine, a inceput drupa de atata timp si nu v-am vorbit decat despre noutatile digitale. Sigur, sunt mai spectaculoase, digitalul e o tehnologie foarte noua si are loc berechet de crescut, in timp ce offset-ul nu mai are mult si implineste 200 de ani, asa ca...
Totusi, noutati spectaculoase exista la drupa si in ceea ce priveste tiparul clasic, legate de viteza, de automatizari, de controlul cernelii si al culorii, intr-un cuvant de productivitate, pentru ca producatorii de masini offset au inteles, probabil, ca asta e arma lor cea mai importanta in lupta cu tanarul si nabadaiosul digital.
Una dintre cele mai interesante aparitii a fost Goss M-600, pe care o puteti admira in poza de mai sus. Masina nu-i deloc noua (primul model a aparut in 1992 si este cea mai vanduta rotativa din clasa ei), noua este posibilitatea de a o folosi ca pe o masina de tipar plan, gratie colaborarii cu VITS. Detalii? Format maxim 700x1020, cerneluri normale pentru plane, posibilitatea de a tipari pe hartie cretata fara a avea nevoie de uscator si, cel mai important lucru, o viteza de 30.000 de coli pe ora la o calitate de tipar plan. Vorbim de coala intreaga, fireste, 700x1020 mai exact. Optional, schimbare automata a placilor, calimari digitale si Goss Web Center system, care ofera automatizarea pregatirii si a workflow-ului.

Are serigrafia zilele numarate?

Nu stiu, dar asa a zis la drupa vicepresedintele cu marketingul de la EFI Vutek, Chuck Dourlet, prezentand noua lor gama de UV wide-formaturi flatbed de mare viteza, DS series. Argumente: 8 culori, 557 mp/ora la 600 dpi, rezolutie maxima 1200 dpi, o masa cu vacuum capabila sa rezolve orice material de 1,6x2,4 metri si gros de 5 cm, basca un alimentator optional capabil sa furnizeze 100 de foi pe ora. Cerneluri noi, capuri de imprimare noi (dar n-au vrut sa spuna in ce constau inovatiile), pret "sub 1 milion de euro, fara alimentator". Nu se stie insa cand va putea fi achizitionata o masina din serie, pentru ca la targul de la Düsseldorf au venit doar cu prototipul pe care il puteti admira mai sus.

Rotativa digitala HP

Va povesteam zilele trecute ca HP, printre alte noutati, a prezentat si noua sa rotativa digitala inkjet, asa de noua ca alt nume in afara de "Inkjet Web Press" n-are. Priviti-o, ca sa va dati seama cam pe unde a ajuns tiparul digital. Nu prea mai seamana cu imprimantele de pus pe birou, nu?

UPDATE: Am aflat, in fine, cand si la ce pret: in 2009, in jur de 2,5 milioane dolari, varianta cu latimea sulului de 762 mm si viteza de 122 metri pe minut.

Canon da lovitura cu C1+

Ca sa nu fiu acuzat ca vorbesc doar despre masinariile mari (un vis doar pentru majoritatea tipografilor) revin acum cu picioarele pe pamant si va prezint placuta surpriza pe care a furnizat-o Canon la drupa 2008 cu C1+. Daca ar fi sa ne luam dupa declaratia managerului lor de marketing pentru print profesional, Nikki Richardson, nici macar ei nu se asteptau la asa un succes. E si normal, nu prea ai cum sa speri la mare lucru intr-o batalie cu alde Indigo si iGen, cand tu vii cu o imprimanta putin mai mare, pe care orice copyshop, agentie de publicitate sau firma mai de Doamne-ajuta si-o poate permite. Basca mai are o viteza de 14 pagini pe minut, hai ca-i comic, asta era buna acum 10 ani, ba chiar mai si scade la 11 cand intra in functiune cel de-al cincilea grup...
Hopa! Al cincilea grup? Da, stimati cititori, asta e cheia succesului pentru C1+. Sigur, o a cincea unitate de tipar are si NexPress-ul de la Kodak (am pomenit-o in treacat aici), numai ca vorbim acum de o masina care costa, probabil, de vreo 10 ori mai putin si care, pe langa lacuire si lacuire selectiva, mai poate sa puna si efecte metalice. Sigur, nu-i folio, dar nici nu-i putin lucru. Mai mult, poate functiona si independent, pe coli pretiparite, la o viteza de 40 de pagini pe minut. Daca mai vorbim si de faptul ca imprimanta are o calitate care o recomanda pentru proofing se cheama ca avem in fata o tiparnita excelenta, care poate face foarte multe la un pret mic. Totul e sa nu te grabesti.

Kodak Stream vrea sa bage tiparul offset in istorie

Seful de la Kodak, Antonio Perez, a declarat la drupa ca noua lor tehnologie inkjet, Stream, va schimba tiparul pentru totdeauna. De ce? Pentru ca aceasta tehnologie, destinata rotativelor digitale, ofera viteza, calitatea si costurile unei masini similare offset, pastrand insa toate avantajele digitalului: tipar cu date variabile, tiraje mici, personalizare etc. Mai mult, cica va putea sa tipareasca si pe hartie cretata, si pe necretata. Adica 2 in 1, heatset si coldset in aceasi masina. Mai sa fie!
E drept, Antonio Perez n-a mai spus ca e vorba de alb-negru, deocamdata, (pentru ca atat se poate face cu noua tehnologie in acest moment) dar asta conteaza mai putin. Daca le iese, intr-adevar au dreptate sa spuna ca offsetul va deveni istorie in cativa ani. Deocamdata, noul Stream Concept Press va fi pus la Drupa sa faca tipar de peste 600 dpi la viteza mare (se vorbeste de 330 metri/minut). Sa vedem, deocamdata pare de necrezut (si prea frumos ca sa fie adevarat!) ca un digital sa egaleze viteza si costurile unei rotative offset, pastrandu-si in acelasi timp avantajele specifice. Dar s-au vazut minuni si mai mari.

Inca un castigator: Daniel Matasaru

Cand am scris despre invingatorii si invinsii din turul I al alegerilor iesene am vrut sa-l trec pe junele conservator in prima categorie. Pentru ca e tanar, pentru ca a avut o prestatie buna, in acelasi timp discreta si eficienta, pentru ca a demonstrat ca e unul din politicienii de viitor ai Iasului. Am asteptat totusi rezultatele oficiale, ca sa vad daca intuitia mea are corespondent in realitate. Si da, am avut dreptate sa-l banui ca ar fi un invingator: a obtinut cu 9,6% mai multe voturi decat formatiunea politica din care face parte. In afara de el, numai Simirad a reusit sa faca mai mult decat partidul.
Asa ca lui Daniel Matasaru nu-i ramane de-acum inainte decat sa confirme. Ceea ce e mult mai greu, dar sunt convins ca el deja stie asta.

A murit inventatorul montajului digital

David Watson a fost creatorul Impostrip-ul (primul program care a permis ca montajul paginilor sa fie facut digital), programul care a revolutionat prepress-ul si pe baza caruia s-a putut dezvolta industria de Computer-to-Film si Computer-to-Plate de azi. A murit in urma unui infarct, la drupa, exact acolo unde acum 18 de ani isi prezenta in premiera produsul.

Adobe a lansat Acrobat 9

Ce are nou? Pai din ce mi-am putut da seama din anunturile lor oficiale, in primul (si cam ultimul) rand o mai buna compatibilitate cu Flash-ul, ceea ce inseamna ca vom putea baga in PDF-uri prezentari si chiar filmulete. In rest, mai nimic, cel mult implementarea conceptului de PDF Portfolios, care va permite comprimarea intr-un singur fisier a documentelor text, video, audio, chiar si a obiectelor 3D. Dar chestia asta cam exista si inainte, sub numele de Packages. Interfete schimbate, ajustari ale unor functii deja existente, mai bine-l lansau sub numele de 8.5. Probabil insa ca au vrut sa faca un tam-tam mai mare la lansarea noului site www.acrobat.com, care ar vrea sa fie un concurent pentru Google Docs, Zoho, sau chiar Microsoft Office Live Workspace.
Mai multe cand va fi disponibila editia 9 Trial, ca au lansat produsul fara sa o puna la dispozitie, deocamdata nu te poti decat inregistra la Adobe ca sa te anunte ei cand va fi disponibila la download. Dar care vor fi variantele si cat vor costa ele au fost in stare sa anunte...

Cea mai rapida masina de tipar digital alb-negru

Ca sa ne intelegem de la inceput, ma refer strict la masinile de tiparit in coli. Asadar, peste Océ 6250 (care tipareste 250 pagini A4 pe minut) si peste Nuvera 288 a lui Xerox (cu, fireste, 288 pag. A4/min.) si situeaza acum Kodak Digimaster EX300 (foto). Ati inteles deja din denumire, tipareste 300 de coli pe minut, tehnologia a ramas electrofotografica (cu toner, adica) si, desigur, ofera, ca si concurenta, tipar duplex automat, obtinut in cazul sau, ca si la Nuvera, prin combinarea a doua doua module de tipar, cate unul pentru fiecare fata.
Noul Digimaster nu a fost insa singura masina de tipar prezentata de Kodak la drupa. Alaturi de ea a fost lansat si cel mai nou model pentru tiparul color, NexPress S3600, cu o viteza in varful clasei sale (120 pag. A4/minut) si al carui principal atu in lupta cu concurenta Xerox ori HP il reprezinta cel de-al cincilea Imaging Unit (al cincilea grup, as zice eu mai traditional), destinat de obicei lacuirii. Special pentru el, Kodak a prezentat la drupa un lac nou, texturat, care poate produce efecte in relief.
Sigur, Kodak nu a venit la targ doar cu masinile digitale, dar despre solutiile sale pentru tiparul traditonal promit sa va vorbesc cat de curand.

Cei de la Fuji nu sunt singuri

Adica nu sunt singurii care au adus la drupa o masina de tipar digital de jumatate de coala (JetPres 720, despre care am vorbit deja). Alti japonezi, cei de la Dainippon Screen, au prezentat si ei o tiparnita asemanatoare, Truepress JetSX, pe care o puteti admira mai sus. Asemanarile dintre cele doua sunt numeroase (nu-i de mirare, cele doua firme au colaborat la numeroase proiecte si pare normal sa gandeasca aproximativ la fel): ambele masini sunt construite pe „sasiuri“ de masini offset, ambele au un modul de intrare (precoating) care pregateste hartia offset pentru tipar inkjet, n-au duplex, in fine, singura diferenta notabila se fac e la viteza, unde scorul e de 2700 la 1600 coli A2 pe ora in favoarea lui Fuji. N-o luati insa ca pe litera de lege, ambele masini vor fi puse in vanzare abia anul viitor si sigur vor fi diferente semnificative fata de modelele prezentate la drupa.
De ce s-or fi apucat taman acum Fuji si Screen sa se concureze, dupa atatia ani de colaborari fructuoase? Pentru ca, daca ma intrebati pe mine, si-au dat seama ca acesta e viitorul tiparului. Ceea ce spunea inca de acum cativa ani Frank Romano, ca inkjet-ul va inlocui offsetul pentru tirajele mici si medii, pare sa prinda contur. S-ar putea sa fie, intr-adevar, o editie istorica a targului de la Düsseldorf

HP vrea toata piata tiparului digital

Cu toata febra alegerilor, n-am mai apucat sa va povestesc cum s-a prezentat Hewlett Packard la drupa. Ei bine, HP a declansat o ofensiva totala, pe toate fronturile tiparului digital. 14 (!!!) noi modele de imprimante large-format, noua rotativa digitala (latimea sulului de 916 mm, fata de 762mm, cat avea pana acum, rezolutie 600x600, viteza pe minut de 122 metri sau 3200 pagini A4), basca 3 noi masini Indigo, una de tipar plan (7000) si doua rotative specializate de inalta calitate (WS600 pentru etichete si packaging, W7200 pentru direct mail si alte produse tiparite personalizate). Vedeta incontestabila e HP Indigo 7000 Digital Press (foto), care ofera calitatea recunoscuta a surorilor sale mai in varsta, la o viteza de 120 de pagini pe minut (cu 10 mai mult decat colegul de lansare la drupa Xerox iGen4).
Si ca sa se dumireasca toata lumea ca digitalul se apropie vertiginos de offset, iata si lista partenerilor pentru sistemele de finisare ale rotativei HP: EMT, Hunkeler, MBO, Muller Martini si Pitney Bowes. Adica (pentru cei care nu sunt din domeniu) cele mai mari firme de utilaje pentru finisari tipografice, care pana nu demult lucrau doar cu producatorii de masini offset.

Invingatori si invinsi dupa alegerile de ieri

Invingatori

Constantin Simirad. Marele castigator al zilei de ieri. Pentru ca, pe langa faptul ca a reusit sa obtina postul de langa sacul cu bani, a devenit cel putin arbitru al deja traditionalei lupte dintre aripile Nichita si Solcanu din PSD, or asta nu se lasa fara niscaiva avantaje, cei doi corifei de pana acum vor licita la maximum ca sa-i obtina sprijinul. Mai mult, daca-l tenteaza (era obosit si plictisit, nu-i asa, cu ceva timp in urma...), poate sa spere cu sanse reale de reusita la sefia partidului pe plan local, mai ales daca Nichita pierde. Are, de departe, pozitia cea mai confortabila dintre toti actorii de ieri.
Irina Schrotter. Ce cauta aici daca n-a candidat? Pai are ce cauta, fiindca, in conditiile date, s-a descurcat excelent. Daca ar fi participat in alegeri, n-ar fi intrat in turul doi, asa insa i-a dat o mana zdravana de ajutor lui Oprea, iar scorul foarte bun obtinut de acesta i se datoreaza in buna masura si ei. "Modista" de la inceputul campaniei a devenit un om politic de care trebuie tinut cont. Daca o si intereseaza lucrul asta, e perfect pentru ea.
Dumitru Oprea. Scorul foarte bun obtinut ma obliga sa-l bag la categoria invingatori. Cu toate astea, am ceva rezerve. Prestatia lui foarte slaba din campanie i-a alungat sigur din voturi, nu multe, dar la diferenta minima dintre el si Nichita ar fi contat, nu gluma. Oricum, se cheama ca a castigat macar prima repriza. Dar in cea de-a doua ii va fi foarte greu, mai ales in conditiile in care a cam strans deja toate voturile anti-Nichita, iar Dan Carlan are tot interesul sa-l sustina precum funia pe spanzurat (despre asta, cititi ceva mai jos).
Cristian Adomnitei. Da, invingator, chiar daca a obtinut un rezultat mai slab decat PNL (voturile lipsa sunt ale celor care au fost mai anti-Nichita decat pro-PNL). S-a prezentat bine in campanie, iar cel mai mare castig al sau este ca a mai dat jos in fata iesenilor din eticheta ministrul-natang-cu-stelute-de-la- Invatamant-pe-care-Fene-vrea-sa-ni-l-bage-pe-gat. Depinde numai de el daca va profita sau nu de chestia asta.

Invinsi

Gheorghe Nichita. Ca si la Dumitru Oprea, situatia trebuie nuantata. Da, pot sa-l trec la invinsi, pentru ca nu a castigat din primul tur, asa cum spera, macar la modul declarativ. Dar are un scor mai bun decat in sondajul de aseara si porneste, totusi, favorit pe hartie in turul doi. Daca-l sprijina si Simirad, sansele ii cresc simtitor. Si asa am ajuns la problema lui reala: daca pierde, pierde si sefia PSD, daca castiga cu sprijinul fatis al lui Simirad, pozitia noului sef al CJ se va intari considerabil, or asta nu se poate intampla decat in defavoarea propriei sale pozitii. Asa ca, orice-ar face, ceva tot pierde.
Ion Solcanu. A cam pierdut tot. Singura lui sansa sa revina in fruntea bucatelor ar fi sa-l atraga pe Simirad de partea lui, iar Nichita sa nu castige in turul II. Vom vedea, la ora asta pare greu de crezut, dar s-au vazut in politica minuni mai mari
Traian Dobre. De ce, Doamne iarta-ma, a mai candidat?
Dan Carlan. De departe, marele invins al zilei de ieri, si asta nu neaparat pentru ca iar l-a batut Simirad. Rezultatele alegerilor l-au pus intr-o pozitie imposibila: daca pierde Oprea, pierde si el, fiindca la asa rezultate proaste seful trebuie sa plateasca, nu? Pe de alta parte, daca fostul rector castiga, el iar pierde, fiindca Oprea, ambitios cum il stim, va putea cere, pe buna dreptate, sefia PDL Iasi si, probabil, o va si obtine. Asta e, prostiile costa, iar in cazul lui Carlan ambitia stupida de a candida el, si nu Flaiser, se plateste acum la greu. Daca se multumea sa ramana regizorul din culise, era mult mai bine pentru el, asa insa situatia lui pare fara iesire.

QuarkXPress a invatat romaneste

S-a lansat, in fine, QuarkXPress in versiunea 8, ca de prin ianuarie tot eram amenintati cu ea. Dar cei de la Quark au asteptat, fireste, drupa. Din ce am putut citi, au recunoscut tacit, in fine, ca InDesign e un adversar periculos si au actionat in consecinta, umbland zdravan la interfata, ba schimband chiar si unele shortcut-uri, ca sa fie la fel cu cele din programele Adobe. Mai mult, au intrat mai cu putere si in partea de web, utilizatorii putand acum, de pilda, sa faca si aplicatii Flash direct din Quark. Am trait s-o vad si pe asta!
In fine, cel mai important lucru pentru noi este ca versiunea Passport a disparut, orice Quark suporta acum limbi straine, inclusiv (da, da!) romana. Cat despre partea de management de culoare (buna, dar cam turbata in Quark 7) nu s-a spus nimic.
Mai multe, cand va exista o versiune demo pe care s-o pot instala, ca sa ma lamuresc mai bine.