Istoria Adobe, disponibila ca free e-book

Inside the Publishing Revolution - The Adobe Story, scrisa de Pamela Pfiffner, este o carte pe care parintii Photoshopului o ofera gratuit la Digital Editions Sample Library. Pentru a o citi, aveti nevoie de Adobe Digital Editions, pe care, daca nu-l aveti deja, il puteti descarca, impreuna cu cartea, de aici.

XTensions free pentru Quark 8

Ei, nu va bucurati foarte tare, pentru ca nu-s chiar free, dar promotia e interesanta oricum. Producatorii de XTensions pentru Quark, grupati in QuarkAlliance, au anuntat ca, pentru a oferi un Quark 8 complet din primul minut, cei care cumpara extensii pentru versiunea 7 vor primi variantele pentru 8 absolut gratuit. Tot e ceva. Si asta inseamna ca sefii de la Quark au devenit atat de crispati in lupta lor cu InDesign-ul lui Adobe incat fac orice pentru a recuceri piata, inclusiv sa-si preseze partenerii sa faca reduceri. Cine sunt acesti parteneri, aflati aici.

PDF-ul a devenit standard ISO

Adobe a castigat: al sau Portable Document Format (PDF) a devenit standard ISO, dupa 18 luni de cand a trimis spre aprobare specificatiile pentru PDF 1.7 (ianuarie 2007). Colosul designului a fost nevoit sa faca acest pas datorita presiunilor concurentei, adica a formatului XPS de la Microsoft si al celui open source ODF. Ce inseamna asta? Ca Adobe trebuie sa delege la ISO competentele privind mentinerea standardului, publicarea informatiilor si dezvoltarea versiunilor viitoare. Si ca PDF a devenit un open standard. Daca va intereseaza, numele sau oficial este de acum inainte ISO 32000-1, Document management - Portable document format - Part 1: PDF 1.7.

Conferinta fonturilor

See more funny videos and funny pictures at CollegeHumor.

Sa nu intelegeti totusi ca, prezentandu-va acest filmulet, va recomand vreun font sau altul.

Revista Esquire lanseaza coperta video

Prestigioasa revista Esquire sarbatoreste anul acesta 75 de ani si editorii ei s-au gandit sa celebreze aniversarea intr-un mod mai special: coperta din luna septembrie va fi realizata cu tehnologie E Ink, aceeasi care este folosita de doua dintre cele mai cunoscutele dispozitive E Paper, Sony Reader si Amazon Kindle. Adica, mai pe romaneste, coperta va contine un display electronic.
Ideea a aparut in 2000, afirma redactorul-sef la Esquire, David Granger (in imagine, tinand in maini prototipul copertei), dar tehnologia nu permitea acest lucru atunci. Chiar si acum, a trebuit ca Hearst (care detine atat Esquire, cat si E Ink) sa investeasca bani seriosi pentru crearea unei baterii care sa poata fi incorporata in corpul revistei.
E scump? Sigur. Dar Ford a cumparat repede coperta 2 (care va fi realizata cu aceeasi tehnologie) pentru a-si promova noul mini SUV, Flex. Ca de obicei, publicitatea, daca nu dicteaza, atunci cu siguranta sprijina schimbarea.
Fiind vorba de un inceput, bineinteles ca sunt si o sumedenie de aspecte amuzante. Revista va fi trimisa la distribuitori in camioane frigorifice, ca sa nu se descarce bateriile, iar daca tehnologia, adica display-ul, apartine clar secolului XXI, aplicarea pe revista se va face ca in secolul XIX. Adica manual, ca inserturile pe la noi. Probabil de aceea coperta electronica nu va fi regasita in tot tirajul Esquire (circa 720.000 de exemplare) ci doar in 100.000. Dar, dupa cum afirma Kevin O’Malley, publisher-ul lui Esquire, suntem de-abia la versiunea 1.0 a proiectului.
Doritorii de mai multe informatii le vor gasi in textul complet al articolului din New York Times. Eu ma multumesc deocamdata sa ma intreb daca e vorba de o simpla joaca (precum coperta holografica a lui National Geographic din 1984) sau ideea va prinde si se va dezvolta. „Am vrut ca planul de marketing al masinii sa includa cat mai multa miscare“, a declarat Usha Raghavachari, communications manager pentru S.U.V.-uri la Ford North America Marketing. Poate ca, fara sa vrea, a aratat viitorul industriei tipografice. In fine, daca o sa mai putem s-o numim asa.

Heidelberg, o tinta pentru investitorii rusi?

CEO-ul de la Heidelberger Druckmaschinen AG, Bernhard Schreier (in imagine), si-a exprimat recent temerea, in fata actionarilor reuniti la intalnirea anuala, ca liderul mondial in domeniul masinilor de tipar ar putea deveni o tinta pentru o preluare, dupa ce pretul actiunilor a scazut cu 35% (despre dificultatile cu care se confrunta Heidelberg am mai vorbit aici).
El a tinut insa sa precizeze ca nici un competitor nu va putea realiza acest lucru, in primul rand datorita legilor antitrust. Mai curand, a spus el, investitori din spatiul ex-sovietic ar putea fi interesati de aceasta preluare.
Pretul actiunilor Heidelberg s-a diminuat pe fondul scaderii cererii pentru produsele sale, mai ales pe piata americana (datorita crizei economice de aici), a slabiciunii dolarului fata de euro si a cresterii costurilor la energie si materie prima. Recent, Heidelberg a anuntat un plan de reducere a costurilor cu 100 milioane de euro si desfiintarea a circa 500 de locuri de munca.
Cei interesati pot gasi discursul complet al lui Bernhard Screier aici.

callas pdfToolbox 4

Anuntata deja la drupa 2008, a patra versiune a prestigiosului program de preflight scos capul pe piata. Noutati? Pai in primul rand nu mai este dedicat exclusiv prepress-ului, ci va poate ajuta sa faceti (de exemplu) niste prezentari PDF ca la carte. Dar, desigur, cele mai multe imbunatatiri se adreseaza tot celor care vor sa trimita la tipar niste pdf-uri perfecte. Iar cea mai scurta enumerare a noilor atuuri tot trebuie sa includa montajul digital (imposing, pre limba lor), suport pentru noile standarde ISO PDF/A si PDF/E, dar si PDF/X-4 plus PDF/X-5, o mai buna manipulare a fonturilor (inclusiv un convert to outlines) etc. Optional, callas DeviceLink Add-on, pentru un si mai bun management de culoare. A, si daca va intereseaza, o interfata complet schimbata. Mai multe detalii, aici.
Pretul? Gratis pentru upgrade de la pdfToolbox 3, 399 euro pentru ceilalti (asta e oferta promotionala pana la 30 septembrie, dupa aia va costa 499).

Pentru cei interesati de oferta de management de culoare

Din pacate, serverul care gazduieste site-ul www.interfacedesign.ro a binevoit sa crape, asa ca, pana la remedierea situatiei, daca sunteti interesati de amanunte privind oferta de management de culoare (cea din coloana din stanga), adresa interface@interfacedesign.ro este, pentru moment, complet inutila. Puteti scrie insa pe mcristian@gmail.ro. Va rog sa primiti scuzele de rigoare.

Heidelberg Polar Pace Cutter System

Spuneam mai devreme (adica mai jos :) ) ca nu mai putem vorbi despre o simpla ghilotina in cazul lui Heidelberg Polar Pace Cutter System (Pace, de fapt P.A.C.E., inseamna Polar Automated Cutting for Efficiency si este versiunea imbunatatita a lui System 2). Si cred ca filmuletul de mai sus este un argument suficient. Nu mai am de adaugat decat ca, fireste, informatiile de taiere pot fi trimise softului sistemului prin JDF.
Pentru cine nu stie, JDF inseamna Job Definition Format, poate include cam orice informatie despre finisare (si nu numai), putand fi integrat in PDF-ul trimis spre tipar. Ca o paranteza, drupa 2004 a primit denumirea de JDF drupa.

Au fost anuntate premiile InterTech Technology

PIA/GATF a anuntat ieri care sunt cei zece castigatori din 2008 ai InterTech Technology Awards. Acestia sunt, in ordinea alfabetica a companiilor:

Alwan Dynamic DeviceLinks
Alwan Color Expertise
EskoArtwork Neo
EskoArtwork
Polar P.A.C.E. Cutting Systems
Heidelberg USA, Inc.
Prinect Inpress Control
Heidelberg USA, Inc.
Hiflex MIS with eBusiness, Webshop and Print Support
Hiflex Corporation, North America
Inca Onset
Inca Digital Printers Limited
Kodak FLEXCEL NX Digital Flexographic System
Kodak Graphic Communications Group
MetalFX
MetalFX Technology
Platinum White Technology
Sun Chemical Corporation
Xaar 1001 printhead
Xaar pl

Un juriu independent a fost cel care a stabilit cei 10 castigatori, dintr-un total de 28 de candidati. Dupa cum vedeti, a fost acoperita practic toata paleta preocuparilor tipografice, de la softuri de management de culoare (Alwan) pana la capete pentru imprimante wide-format (Xaar), si de la sisteme de masurare a cerneluirii (Prinectul de la Heidelberg) pana la sisteme de taiere, ca ghilotine nu le mai putem spune (Polarul aceluiasi Heidelberg).
Si, pentru cine nu stie, PIA/GATF inseamna Printing Industries of America/Graphic Arts Technical Foundation.

Heidelberg in dificultate

Imediat dupa drupa 2008 (acum o luna si-un pic), Bernhard Schreier (il vedeti in fotografia de mai sus), Chief Executive Officer la Heidelberg, a anuntat ca rezultatele au fost „incurajatoare“ si ca, desi imaginea vanzarilor va fi mult mai clara la inceputul lui august, asteptarile au fost satisfacute.
Si totusi... De atunci si pana acum, Heidelberg a anuntat un plan de reducere a costurilor cu 100 milioane de euro si va desfiinta in jur de 500 de locuri de munca (dintr-un total actual de 19,596). Mai mult, actiunile Heidelberger Druckmaschinen AG au atins la bursa din Frankfurt nivelul cel mai scazut din martie 1998 incoace, iar JPMorgan Chase & Co. a modificat recomandarea de la „neutral“ la „underweight“ (mai multe detalii financiare aici).
Sigur, de aici si pana spune ca tiparul in general, si cel „clasic“ in special, se afla in dificultate e cale lunga. Este Heidelberg cea mai importanta firma din domeniu, dar nu e singura. Iar incorsetarea, refuzul noilor tehnologii (renuntarea foarte rapida la gama Quickmaster este doar un exemplu) si pastrarea majoritatii facilitatilor de productie in Germania si SUA pot fi explicatii mult mai bune decat un declin general al industriei, accentuat in cazul liderului.
Dar mai multe despre situatia de la Heidelberg vom sti dupa 5 august, cand va fi publicata prognoza vanzarilor pentru 2008-2009.

Espresso Book Machine

Am mai vorbit de print-on-demand in cazul revistelor (vedeti aici), dar trebuie sa precizez ca principala sa aplicatie este in domeniul cartilor. Exemplul tipic care se da in contextul asta este cel al amazon.com, care a inceput prin a cumpara 3 HP Indigo 5000 (mi se pare ca acum are mai multe, nu mai stiu exact) pentru a putea oferi clientilor sai cartile comandate, indiferent cat de mica ar fi cererea. Principiul e simplu. Vrea una? Una ii dam! Si merge treaba de nu-i adevarat.
Problema e ca amazon.com e un colos, care-si permite fara nici un fel de problema sa investeasca milioane intr-un sistem de genul asta, mai ales ca piata de desfacere si-o ofera singur. Dar o editura de proportii rezonabile (ca sa nu zic modeste) nu va cheltui niciodata atatia bani pentru a-si putea onora comenzile venite, sa zicem, pe site-ul propriu, dar nici nu se va duce la copy-shopul din colt sa rezolve problema, pentru ca s-ar ajunge la costuri nerezonabile.
Exista solutii? Pai una dintre ele poate fi admirata in filmuletul de prezentare de mai sus. Espresso Book Machine face totul, preia comanda, o tipareste, o broseaza (cu frezare cu tot), o finiseaza si toata chestia dureaza 7 minute, pentru o carte de 300 de pagini, daca vorbim de versiunea cu o singura imprimanta. Daca sunt doua, ajungem la 3 minute, iar masina poate fi alimentata de pana la 6 masini de tipar digital. Costa cam $150.000, ceea ce nu-i rau deloc, iar raspunsurile la celelalte intrebari pe care le-ati putea avea le gasiti aici.

QuarkXPress 8 e un fel de Speedy Gonzales

Cam asa sustine Pfeiffer Consulting, care a facut nitel benchmarking cu Quark-urile 6.5, 7.31 si 8.0 (versiunile de Mac, dar probabil ca lucrurile stau la fel si la PC). Rezultatele sunt, dupa parerea mea, absolut incredibile, versiunea 8 fiind cam de trei ori mai rapida decat precedentele. Adica, mai pe romaneste, cei de la Quark nu numai ca au luptat pe terenul adversarului (ma refer, evident, la Adobe InDesign), adaptandu-se la tendintele impuse de el, dar si-au perfectionat zdravan si una din principalele arme proprii, rapiditatea. Iar cum viteza e principala problema in orice redactie din lumea asta, sa nu ne grabim sa credem zvonurile ca InDesign a castigat lupta. Cel putin nu inca.
A, si sa nu uit: daca va intereseaza raportul complet il gasiti aici.

Doamne, ce frumos era vechiul Iasi!

Am descoperit azi imaginile de mai sus si m-am simtit extraordinar de bine privindu-le. Multumesc, Ionut Murariu!

Internetul a ajuns mai credibil decat ziarele

Se tot discuta, si nu de azi, de ieri, despre faptul ca ofensiva Internetului va determina moartea ziarelor in forma „print“. Sincer, n-am crezut chestia asta niciodata. Intotdeauna am sustinut ca, asa cum presa tiparita a reusit sa reziste in fata provocarilor succesive ale radioului si televiziunii (si de fiecare data a fost proclamata „moartea ziarelor“!), tot asa nici Internetul nu va reusi s-o inlature. A, ca va trebui sa se adapteze, asta e o alta discutie (si daca as fi proprietar de publicatie m-as uita foarte atent la avantajele oferite de tiparul digital in ceea ce priveste personalizarea tipariturilor). Dar sunt convins ca, intr-o forma sau alta, ziarele vor fi rezista.
Din punct de vedere (sa-i zicem) tehnologic, sunt convins ca am dreptate. Si totusi... Citesc si recitesc de dimineata o stire care m-a pus pe ganduri. Potrivit raportului „Evaluarea nivelului de competenta in mass media“, prezentat ieri de Agentia de Monitorizare a Presei - ActiveWatch, media increderii in mijloacele de comunicare in masa a fost (in mediul urban romanesc) de 4,53 pentru intreg esantionul, televiziunea fiind mediul care beneficiaza de cea mai mare incredere (medie de 4,74), fiind urmata de radio (medie de 4,35), internet (medie de 4,14) si presa scrisa (medie de 3,89), evaluarea fiind facuta pe o scara de la 1 la 7.
Cam nasol, dragii mei colegi din presa scrisa. E o problema de imagine grava de tot. Adica Internetul cel necontrolat, in care arunca cu laturi anonime tot felul de frustrati (asta e si perceptia voastra despre net, nu?) a ajuns sa fie mai credibil decat presa scrisa. Nasol tare. Si tot caut motive ca sa ma indoiesc de acuratetea studiului si zau daca gasesc vreunul.
Asa ca nu-mi ramane decat o singura concluzie de tras, si aia trista de tot: in Romania, web-ul nu omoara presa scrisa, doar se uita cum isi sapa singura groapa. Celelalte concluzii, legate de modul in care s-a ajuns aici, sa le traga cine-o vrea.

Se mai lupta offset-ul cu digitalul?

Ce intrebare mai e si asta? Pai in Romania nu s-au luptat niciodata, tipografii „traditionali“ privind cu suveran dispret spre lumea „tonerului“, in timp ce astia din urma, cand cresc si ei mai maricei, viseaza numai tipar offset, in loc sa suspine dupa iGen sau Indigo. Degeaba le spui ca nu vor gasi niciodata oameni pregatiti pentru SH-urile megaieftine pe care le vor ei si ca pregatirea & finisarile vor fi mai importante decat tiparul propriu-zis. Sa-i lasam sa viseze.
In timpul asta, „afara“ deja s-au impacat pana una-alta, ba chiar mai au loc pe piata si ceva hibrizi DI, de gen Presstek sau raposatul Quickmaster (desi planele B2 sau rotativele digitale de la drupa 2008 au cam constituit noi declaratii de razboi, noroc ca-s doar prototipuri). Singura discutie mai e despre punctul de intalnire al tirajelor, producatorii de masini offset sustinand ca e vorba de cateva sute (mai ales in conditiile in care timpul de pregatire a fost dramatic redus), iar fabricantii de digitale afirmand ca e vorba de mii. Se mai inteapa atunci cand e vorba de calitatea tiparului (oricum „offset rules“ deocamdata, digitalul recunoaste infrangerea pe toner dar sustine, pe buna dreptate, ca mai are loc destul de crescut pe inkjet) si toata lumea recunoaste ca in materie de tipar cu date variabile nu poate exista decat o solutie. Drept pentru care destule tipografii din lumea astea merg atat pe digital, cat si pe offset, ca sa impace pe toata lumea si sa multumeasca toti clientii.
Acesta fiind trendul, ma-ntorc la intrebarea din titlu si zic: daca nu s-au batut pana acuma, nu mai apuca ele sa se lupte in Romania. Mai ales ca acusi se vor gasi si digitale SH.

Teapa cu Minolta de la Macworld Awards

Dupa cum probabil stiti, perceptia cvasi-generala despre Minolta e ca avem de-a face cu niste imprimante cam proaste, dar ieftine. Asa ca fost nitel uimit cand am aflat ca A3-ul lor pe toner, Magicolor 8650DN, taman a castigat un Macworld Award la categoria „Best productivity hardware“, luptandu-se cu Brother, Lexmark, Oki, Panda si, atentie!, Xerox.
Mai sa fie! Cu imprimantele color A3 de la Xerox am vechi legaturi de prietenie si cam stiu ce le poate pielea (credeti-ma pe cuvant, la un Phaser 7760 cam ramai cu gura cascata cand vezi calitatea tiparului). Asa ca m-am dus imediat la site-ul oficial, sa vad care-i treaba. Ei bine, magaria era completa: contracandidatul din partea Xerox a Minoltei A3 high-end era amaratul de Phaser 6180, nu chiar cel mai ieftin A4 (!) din zona, dar cam pe-acolo, prezentat chiar de producator ca fiind optim pentru „small office“, deci fara nici o treaba cu categoria de productivity la care a concurat. Cand voiam si eu sa laud Minolta...
A, si daca vreti sa vedeti toate Macworld Awards pe anul asta, le gasiti aici.

Hello Romania!

Da, se poate face publicitate si asa peste hotare. Aaa, nu neaparat Romaniei, cat respectivului site de imobiliare, foarte nevinovat amestecat printre tuici, Hagi, sarmale si Dracula.
Si totusi, ce naiba cauta Loredana, Nasul Radu Moraru si Mircea Badea in clipul asta?

A aparut si Kindle, dar hartia tot nu moare

Amazon.com a anuntat recent un nou si revolutionar sistem de electronic paper, numit Kindle (il puteti admira in poza de mai sus). Ce se poate spune despre el? $359, „looks and reads like real paper“ (ma rog!), wireless, in fine, o gramada de tehnologie menita sa atraga cumparatorii (mult mai multe detalii gasiti aici). Drept pentru care s-au gasit imediat inevitabilii natarai care sa proclame (a cata oara?) moartea hartiei. Treaba lor.
Din punctul meu de vedere, am mentionat dispozitivul de mai sus doar pentru ca, pe de o parte, m-am gandit ca pe unii i-ar putea interesa gadgetul cu pricina. Si, pe de alta parte, pentru ca mi s-a parut o introducere numai buna pentru datele statistice de mai jos.
- US Postal a anuntat ca volumul de corespondenta transportat creste mereu, dand drept exemplu trimestrul III 2007, cand s-au transportat cu 6 milioane mai multe obiecte decat in trimestrul III 2000.
- Fata de acelasi an 2000, consumul de hartie taiata in coli (aia pe care o numim noi „hartie de xerox“) a crescut in 2007 cu 6,3% (pe piata americana), procent care inseamna 336.200 tone.
- Vanzarea de carte (da, carte de-aia invechita, pe hartie) a crescut in 2006 fata de 2005 cu 10 milioane de exemplare, ajungand la 3,1 miliarde. Tot in SUA.
O sa moara hartia? Probabil ca da, asa cum au murit tablitele sumeriene, papirusul, pergamentul si inca altele. Dar indoi-m-as ca prindem noi ziua aia.