Asadar, cititori noi, si deloc putini. Inca o dovada ca problema, cel putin la noi, nu e a presei scrise, ci a modului in care e facuta. Deocamdata, ziarele „quality“ (mama, ce bine merg ghilimele astea!) par sa creada ca solutia pentru mentinerea tirajelor o reprezinta inserturile. Cand vor ajunge la concluzia ca scaderea tirajelor proprii e o consecinta a calitatii marfii oferite (fara sa dea vina pe cititorul care, vezi Doamne, e incult, prefera tabloidele si, daca nu-i dai niste pomana sub forma de inserturi, nu te cumpara) probabil vor simti efectul si la vanzari.
Pana una-alta, titlurile de gen „Presa scrisa se reinventeaza sau moare“ sunt nu doar stupide, ci si (mai ales!) contrazise de realitate.
UPDATE1: Exact cand terminam de scris, a venit pe flux un excelent articol al lui Mario Garcia, „Elite newspapers, free newspapers: the future lies somewhere here“. N-are mare legatura cu vanzarile tabloidelor romanesti ( :) ) dar, cand vine vorba despre viitorul presei scrise, Garcia stie ce vorbeste.
UPDATE2: Si, culmea, inca un text sosit urgent in apararea spuselor mele de mai sus. Pe blogul lui, Iulian Comanescu scrie:
Un redactor-şef de ziar mare îmi spunea acum un an şi mai bine, când blogurile erau ceva proaspăt, că în redacţia respectivă ajunseseră la concluzia că nu se citează blogurile fiindcă “dacă le-am cita, ar trebui să cităm tot timpul pe câte cineva”, nu numai de pe bloguri. Felicitări, dar asta arată destul de bine capacităţile redacţiei respective - una foarte mare - de a furniza informaţie la mâna întâi: aproape zero. E şi explicaţia pentru care quality-urile, printre care se număra şi ziarul în cauză, au un public atât de mic.Or fi tabloidele cum or fi, dar macar stiri la prima mana cam au.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu